Pentru prima dată, Comitetul constată, într-un caz de libertate religioasă, încălcări atât ale prevederilor privind nediscriminarea, cât și ale drepturilor minorităților.
de Massimo Introvigne
Read the original article in English

Comitetul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite a pronunțat una dintre cele mai importante decizii de până acum privind reprimarea Martorilor lui Iehova în Federația Rusă. În cauza „Vilitkevich et al. v. Federația Rusă” (CCPR/C/145/D/3192/2018), adoptată la 13 martie 2026, Comitetul a constatat că Rusia a încălcat articolele 9(1), 18(1), 26 și 27 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice atunci când a efectuat percheziții la domicilii, a confiscat literatură religioasă, a interogat credincioși și l-a supus pe unul dintre aceștia, Anatoliy Vilitkevich, la aproape un an de privare de libertate pentru nimic altceva decât desfășurarea unei activități religioase pașnice.
Articolul 9, punctul 1 prevede: „Orice om are dreptul la libertate și la securitatea persoanei. Nimeni nu poate fi arestat sau deținut în mod arbitrare Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa decât pentru motive legale și în conformitate cu procedura prevăzute de lege.” Articolul 18 punctul 1 afirmă: „Orice persoană are dreptul la libertatea gândirii, conștiinței și religiei; acest drept implică libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, individual sau în comun, atât în public cât și în particular, prin cult și îndeplinirea riturilor, prin practici și învățământ.” Articolul 26 garantează: „Toate persoanele sunt egale în fața legii și au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii. În această privință legea trebuie să interzică orice discriminare și să garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egală și eficace contra oricărei discriminări, în special de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine națională sau socială, avere, naștere sau întemeiată pe orice altă împrejurare.” Iar articolul 27 protejează drepturile minorităților religioase, stipulând că „în statele în care există minorități etnice, religioase sau lingvistice, persoanele aparținând acestor minorități nu pot fi lipsite de dreptul de a avea, în comun cu ceilalți membri ai grupului lor, propria lor viață culturală, de a profesa și practica propria religie sau de a folosi propria lor limbă.”
Cazul privea doisprezece Martori ai lui Iehova din Ufa, ale căror locuințe au fost percheziționate simultan la 10 aprilie 2018. Poliția a confiscat Biblii, dispozitive personale și obiecte de familie, apoi i-a transportat pe toți doisprezece la Departamentul de Investigații, unde au fost reținuți mai multe ore, interogați, fotografiați și amprentați. Vilitkevich, un slujitor religios, a fost plasat în arest preventiv timp de 73 de zile și apoi în arest la domiciliu pentru încă 252 de zile (325 de zile de arest în total), înainte de a fi pus sub acuzare în temeiul articolului 282.2 din Codul Penal pentru o pretinsă „organizare a activităților unei organizații extremiste interzise”. Comitetul a remarcat că singurele fapte imputate reclamanților erau predicarea, participarea la întruniri și oficierea de servicii religioase pașnice.
Constatările Comitetului sunt neobișnuit de directe. Acesta a stabilit că decizia Curții Supreme din 2017, care a interzis structurile administrative ale Martorilor lui Iehova, „nu a interzis activitățile religioase pașnice individuale sau colective ale credincioșilor Martori ai lui Iehova” și că Rusia „nu a demonstrat o bază juridică suficientă sau motive temeinice pentru restricționarea activităților religioase pașnice ale reclamanților”. În consecință, Comitetul a concluzionat că Rusia a încălcat articolul 18 punctul 1 din Pact.

La fel de semnificativă este recunoașterea de către Comitet a caracterului discriminatoriu al urmăririi penale. Acesta a constatat că „apartenența religioasă a reclamanților a fost singurul motiv pentru urmărirea lor penală” și că tratamentul aplicat a fost discriminatoriu pe criterii religioase, încălcând astfel articolul 26. Constatarea respectivă marchează o abatere de la cauzele similare de reprimare din trecut care nu fuseseră analizate în raport cu prevederile privind nediscriminarea.
Comitetul a constatat, de asemenea, o încălcare a articolului 27, subliniind că „interpretarea și aplicarea excesivă a deciziei Curții Supreme din 2017 au condus la negarea dreptului reclamanților de a-și profesa și practica propria religie în comun cu ceilalți membri ai grupului lor minoritar religios și au pus în pericol existența continuă a comunității lor religioase”. Aceasta este prima dată când Comitetul a aplicat articolul 27 într-un caz de urmărire penală a unei minorități religioase, recunoscând că represiunea vizează nu doar indivizii, ci și supraviețuirea minorității în sine.
În ce privește detenția arbitrară, Comitetul a constatat că reclamanții nu au fost liberi să părăsească Departamentul de Investigații și că, prin urmare, au fost „arestați” în sensul articolului 9 punctul 1. A concluzionat că arestarea lor a fost „ilegală și arbitrară” și că detenția preventivă a lui Vilitkevich, la rândul său, nu a avut nicio bază juridică, constituind o încălcare suplimentară a articolului 9 punctul 1.
Două opinii individuale subliniază importanța deciziei. Hernán Quezada Cabrera, membru al Comitetului, a fost de acord cu concluziile, dar a criticat majoritatea pentru că a refuzat să examineze articolul 17, care interzice „amestecul arbitrar sau ilegal în … viața particulară, în familia, domiciliul sau corespondența” persoanei, având în vedere perchezițiile invazive și confiscările ce au avut loc. Hélène Tigroudja, într-o opinie parțial divergentă, a salutat ceea ce a numit „pasul curajos” al Comitetului de a recunoaște, în sfârșit, încălcările articolelor 26 și 27 într-un caz privind Martorii lui Iehova, dar a remarcat că acesta nu a explicat de ce se îndepărtează de reticența sa anterioară de a aborda discriminarea și drepturile minorităților, în ciuda a „zeci de cauze ce relevă tipare similare de acțiune”. Ea a fost de acord că Rusia a încălcat articolele 26 și 27, dar ar fi preferat o analiză mai detaliată. Tigroudja a fost, de asemenea, de acord cu Quezada Cabrera că încălcările articolului 17 ar fi trebuit analizate, dar a mers mai departe, argumentând că „plângerea în temeiul articolului 17 nu este doar admisibilă, ci ar trebui să conducă și la o concluzie de încălcare”. Tigroudja a insistat că perchezițiile domiciliare au fost disproporționate și ar fi trebuit recunoscute drept o încălcare separată „a dreptului la viață particulară, bazată evident pe discriminare religioasă.”

Decizia obligă Rusia să ofere reparații integrale, inclusiv despăgubiri pentru toți cei 12 reclamanți și măsuri specifice pentru repararea detenției ilegale a lui Vilitkevich, precum și să adopte măsuri pentru a preveni încălcări similare în viitor. De asemenea, statul este obligat să publice și să difuzeze decizia.
Deși Rusia și-a intensificat între timp represiunea împotriva Martorilor lui Iehova și s-a retras din mai multe mecanisme privind drepturile omului, această decizie reprezintă o reafirmare puternică a faptului că urmărirea penală a practicării pașnice a religiei este incompatibilă cu dreptul internațional. De asemenea, Comitetul a recunoscut acum în mod explicit că Martorii lui Iehova constituie o minoritate religioasă vulnerabilă care se confruntă cu persecuție sistemică, iar faptul de a-i viza pentru credința lor încalcă nu doar libertatea religioasă, ci și principiile fundamentale ale egalității și protecției minorităților.
Drepturile omului, Martorii lui Iehova, Libertate religioasă, Rusia

Massimo Introvigne (born June 14, 1955 in Rome) is an Italian sociologist of religions. He is the founder and managing director of the Center for Studies on New Religions (CESNUR), an international network of scholars who study new religious movements. Introvigne is the author of some 70 books and more than 100 articles in the field of sociology of religion. He was the main author of the Enciclopedia delle religioni in Italia (Encyclopedia of Religions in Italy). He is a member of the editorial board for the Interdisciplinary Journal of Research on Religion and of the executive board of University of California Press’ Nova Religio. From January 5 to December 31, 2011, he has served as the “Representative on combating racism, xenophobia and discrimination, with a special focus on discrimination against Christians and members of other religions” of the Organization for Security and Co-operation in Europe (OSCE). From 2012 to 2015 he served as chairperson of the Observatory of Religious Liberty, instituted by the Italian Ministry of Foreign Affairs in order to monitor problems of religious liberty on a worldwide scale.


